Ce este fericirea? Suntem obligați să fim fericiți? Cum ne afectează căutarea neîncetată a fericirii?
De-a lungul istoriei, fericirea a suferit numeroase modificări nu numai în ceea ce privește conceptul său, ci și în modul în care este percepută. Dacă ne întoarcem în trecut, căutând definiția fericirii, o vom asocia cu aspecte precum securitatea economică sau sănătatea bună. În schimb, în prezent, odată cu progresul societății și îmbunătățirea condițiilor sociale, economice și de sănătate, conceptul de fericire a inclus și alte aspecte, cum ar fi satisfacția față de imaginea corporală, relațiile sociale sau succesul profesional. Toate acestea sunt legate de ierarhia nevoilor umane de Maslow, conform căreia, odată ce nevoile de bază, cum ar fi hrana, au fost satisfăcute, dobândim și dezvoltăm nevoi mai înalte.
Dar ce înseamnă cu adevărat să te simți fericit? Dacă am întreba fiecare persoană ce înțelege prin fericire, am obține atâtea răspunsuri diferite câte persoane am întreba.
Moda de a fi fericit
Căutarea fericirii este o aspirație care a rămas constantă de-a lungul istoriei, indiferent de epocă și de schimbările culturale. De fapt, există mulți autori din diferite domenii care afirmă că fericirea este mai mult un stadiu decât un obiectiv de atins permanent în timp. În ultimii ani, toate aceste schimbări menționate anterior nu au apărut doar ca urmare a progresului înregistrat de societate, ci au fost influențate și de alți factori. Concret, există o tendință de a promova și chiar de a „impune” ideea de a fi întotdeauna fericit. Acesta este exemplul unor strategii publicitare ale căror produse au sloganuri pozitive sau a diferitelor cărți de auto-ajutor care ne învață instrumente despre cum să fim mai buni și, în cele din urmă, să atingem fericirea dorită. Toate acestea, fără îndoială, contribuie la transmiterea unor energii pozitive și pot fi foarte utile în viața noastră de zi cu zi. Problema constă în transformarea acestei „culturi pozitive” într-un dogmă care ar trebuie să fie menținută ca și cum ar fi o obligație pentru o sănătate psihologică bună.
Pentru ce ne folosesc emoțiile?
Dacă facem o scurtă căutare pe internet, apar mii de „rețete” pentru a fi fericit sau chei pentru a combate un sentiment de nefericire, dar ce se poate spune despre efectele pe care le are această respingere de a ne simți trădător vreodată?
După cum a definit Ekman în 1972, există 6 emoții fundamentale (bucurie, tristețe, furie, frică, surpriză și dezgust). Toate acestea au avut întotdeauna o funcție evolutivă, deoarece ajută la apărare și identificarea situațiilor care pot influența supraviețuirea. În același sens, emoții precum bucuria indică beneficiul de a trăi o anumită situație, în scopul de a o menține în viitor sau de a căuta să o experimentăm din nou. Dar ce aduc emoțiile asociate tristeții, suferinței sau singurătății?:
Tristețea este o emoție pe care o experimentăm de-a lungul vieții de nenumărate ori, fie din motive mai dureroase (cum ar fi pierderea unei persoane dragi), fie din alte situații care, deși mai puțin intense, generează același sentiment. În fața acestui fapt, oamenii au oportunitatea să reflecteze asupra a ceea ce le provoacă disconfort și, într-un fel sau altul, acest lucru generează o schimbare în modul de a acționa, nu numai față de ei înșiși, ci și față de cei apropiați, prin empatie, atenție și afecțiune.
Vinovăția resimțită în situațiile în care se consideră că s-a făcut o greșeală, la fel ca și tristețea, generează o schimbare în interiorul nostru, deoarece de obicei este rezultatul unui comportament considerat inadecvat. Prin urmare, aceasta ne determină să introspectăm și să căutăm soluții la ceea ce ne face să ne simțim vinovați.
Frica este cunoscută ca fiind cea mai primitivă emoție, și nu numai că este utilă, ci este chiar necesară, deoarece avertizează pentru a fugi sau a ne apăra de o situație amenințătoare. În prezent, multe dintre aceste temeri ancestrale prin care oamenii preistorici supraviețuiau nu mai sunt necesare și, totuși, se activează în situații inofensive, generând o frică irațională. Atunci când acest răspuns de frică este activat în situații care nu reprezintă un pericol real, ar fi bine să găsim o soluție pentru a nu mai experimenta aceste senzații neplăcute. Cu toate acestea, în diverse cazuri, frica va fi foarte utilă, deoarece va permite evaluarea situației și acțiunea în cel mai adaptativ mod posibil.
Ca urmare, acest tip de emoții aduce numeroase beneficii pentru bunăstarea și adaptarea de-a lungul vieții. Cu toate acestea, ele pot avea consecințe dăunătoare pentru sănătatea noastră fizică și mentală, atunci când apar într-o măsură disproporționată sau excesivă pentru pericolul real pe care îl reprezintă situația. De aceea, este important să trăim aceste emoții în timp ce învățăm să le reglăm, astfel încât să obținem beneficii pentru învățarea viitoare, atât cu noi înșine, cât și cu ceilalți.
În definitiv, influența mass-mediei, a societății noastre și a credințelor culturale ne îndreaptă tot mai mult către o lipsă de toleranță și o evitare a emoțiilor precum tristețea sau vinovăția, la fel de naturale și necesare. Deși nu există îndoială cu privire la contribuția majoră pe care o aduce calea spre aspectele pozitive, trebuie să ne amintim de necesitatea de a promova alte resurse orientate spre normalizarea și acceptarea emoțiilor negative. Cu alte cuvinte, să ne permitem să experimentăm emoția de care avem nevoie în fiecare moment fără a ne simți rău din cauza aceasta.
În concluzie, este esențial să înțelegem că fericirea nu constă într-un scop permanent de atins, ci este un proces și un stadiu în care ne aflăm din când în când. Este important să căutăm fericirea, dar trebuie să ne permitem să experimentăm și emoțiile negative, întrucât acestea au un rol important în evoluția noastră ca ființe umane. Prin acceptarea și gestionarea acestor emoții, putem construi echilibrul și bunăstarea pe termen lung în viața noastră.