AcasăTerapiiPsihologieRolul psihologului în zilele noastre - Aesthesis | Transformare într-o variantă interesantă...

Rolul psihologului în zilele noastre – Aesthesis | Transformare într-o variantă interesantă și captivantă în limba română.

Rolul psihologului în zilele noastre – Aesthesis | Transformare într-o variantă interesantă și captivantă în limba română. Lungimea textului va fi de 60 de caractere.

Cum s-a dezvoltat rolul psihologiei până în prezent? Ce putere se acordă psihologului? Care sunt motivele pentru care este necesar să mergem la terapie? Pe 24 februarie, se sărbătorește Ziua Psihologiei în Spania, în onoarea lui Juan Huarte de San Juan (1529-1588), medic și filosof din secolul al XVI-lea, care la sfârșitul lunii februarie 1575 a publicat singura sa operă „Examen de Ingenios para las Ciencias”. În cartea sa, Huarte a evidențiat diferențele individuale, îmbinând aspectele biologice și comportamentale. Toate acestea au reprezentat o mare revelație pentru lumea științei, deoarece a insistat asupra ideii de a lega mintea și creierul, oferind în același timp o viziune alternativă asupra sufletului uman. Din această cauză, el a fost criticat și cenzurat aspru de Inchiziția Spaniolă, dar acest lucru nu l-a împiedicat să traducă, să tipărească și să comercializeze în mod clandestin opera sa. Astfel, Juan Huarte a fost considerat unul dintre pionierii și influențatorii principali în dezvoltarea psihologiei ca disciplină, contribuind la crearea și avansul unor alte științe precum sociologia, neurologia sau pedagogia. Cu toate acestea, abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea psihologia s-a conturat ca o știință și o profesie. Cu toate acestea, este evident că, în ciuda existenței sale scurte ca disciplină, aceasta a avut o creștere importantă până în prezent și câștigă tot mai mult prestigiu în domeniul cercetării experimentale. Dar cum este percepută această disciplină în societate? Există încă anumite reticențe în privința consultării unui/unei psiholog(a)? Stigmatul în psihologie Termenul „stigmat” este definit în dicționar ca „reputație proastă sau rușine”. Cu toate acestea, este necesar să extindem semnificația, în special atunci când ne referim la figura psihologului sau la problemele mentale, pentru că cine nu a auzit vreodată expresia „eu nu cred în psihologi”? Sau „te duci la nebun”? În mod obișnuit, atunci când avem o problemă la stomac, mergem la medicul de familie sau la gastroenterolog, dacă suferim de dureri de măsea, ne gândim imediat la posibilitatea de a merge la dentist… La fel ar trebui să se întâmple și atunci când simțim dificultăți la nivel emoțional, relațional sau cognitiv sau pur și simplu avem nevoie de suport profesional într-o anumită situație de viață. Cu toate acestea, pare că, în ciuda faptului că figura psihologului este tot mai bine văzută și că avem o mai bună cunoaștere despre sănătatea mintală și psihologică, este frecvent ca pacienții să vină cu anumite temeri sau neînțelegeri despre ceea ce înseamnă terapia. Acest stigmat poate genera anumite dificultăți direct asupra pacientului, fie pentru că vine la terapie într-un stadiu tardiv, cu un agravament al suferinței sale, fie pentru că terapia poate fi încetinită la început deoarece terapeutul trebuie să lucreze nu numai cu disconfortul pacientului, ci și cu barierele și neîncrederea în profesionist. Cu toate tabuurile existente în jurul problemelor de sănătate mentală, datele statistice arată că 57% dintre populație consideră că au avut probleme de anxietate cel puțin o dată în viață, în timp ce 34% afirmă că au avut depresie. În cazul acesteia din urmă, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că aceasta este principala cauză de dizabilitate la nivel mondial. Prin urmare, aceasta sugerează că dificultățile legate de sănătatea mentală par să fie la fel de frecvente sau chiar mai frecvente decât cele legate de sănătatea fizică și, la fel ca în cazul acesteia din urmă, trebuie luate în considerare și abordate cu mare atenție. Cu siguranță, în prezent aceste idei au fost demontate treptat, iar tot mai multe persoane se adresează cu liniște, știind că acesta poate fi un mijloc de ajutor așa cum ar fi oricare alt specialist în domeniul sănătății și al bunăstării. În același timp, ceea ce este cel mai important nu este doar faptul că pacienții vin cu anumite îndoieli cu privire la figura psihologului, ci că aceștia înțeleg despre ce este vorba în a merge la psiholog și în terapie și, prin urmare, cunosc acest resursă și au un acces mai facil la aceasta. Cu toate acestea, multe persoane găsesc greu să determine momentul în care trebuie să consulte un psiholog. Întrebările care apar adesea sunt: când este necesar să mergem la terapie? Este potrivit să mergem mereu când întâmpinăm dificultăți în viața noastră? Decizia de a merge la terapie Luarea deciziei de a merge la terapie pentru prima dată nu este întotdeauna ușoară, deoarece este un proces care, spre deosebire de alte domenii din sănătate fizică, implică să ne deschidem, să ne exprimăm și să intrăm în contact cu noi înșine. „Dezmbrăcarea” emoțională poate fi percepută uneori ca un proces dificil, dar scopul final este de a ne simți mai bine cu noi înșine și de a depăși disconfortul pe care îl resimțim în viața de zi cu zi, ceea ce constituie un motiv suficient pentru a lua decizia de a începe terapia. Unele dintre motivele principale care generează acestă nevoie de ajutor psihologic sunt:         – Simțirea că nu avem valoare personală.         – Apatie, lipsa dorinței de a ridica din pat sau de a îndeplini obligațiile.         – Dificultate în a vorbi în public.         – Procese de doliu.         – Teamă irațională că ceva rău se va întâmpla.         – Incapacitatea de

RELATED ARTICLES
chatbot

Discută online cu asistenții noștri virtuali. Întreabă și primește răspunsuri la întrebările tale.

Calculator calorii pentru slăbire

Calculator calorii pentru slăbire

Vrei să știi câte calorii ar trebui să consumi zilnic pentru a pierde în greutate?

Cât costă un implant dentar?

Cât costă un implant dentar?

Teste psiho și de personalitate

Cele mai citite