Cercetarea științifică privind modul în care fericirea poate fi crescută și menținută este insuficientă. Cu toate acestea, unii autori o definesc ca fiind frecvența de afecte pozitive, satisfacție ridicată față de viață și prezență scăzută a afectelor negative. În prezent, există diverse surse de cercetare referitoare la optimism și posibilitatea de a obține o creștere permanentă a fericirii în viața oamenilor.
Un model teoretic pentru „starea de fericire” se concentrează acum pe definirea stării permanente de bunăstare sau a „fericirii cronice”. Lyubomirsky și colaboratorii săi au dezvoltat un model integrativ al fericirii care include factori motivaționali și atitudinali, bazându-se pe presupunerea că fericirea poate fi căutată activ. Acest model încearcă să demonstreze că anumite tipuri de activități intenționate oferă modalități de a obține schimbări stabile în nivelul de bunăstare al individului.
Unii autori afirmă că starea de fericire este determinată de trei factori principali:
1. Setul genetic – Autorii acestui model presupun că fericirea cronică a unui individ poate fi determinată, în parte, de componenta genetică. Acest factor se presupune că este stabil în timp și nu poate fi modificat pentru a crește bunăstarea în prezent.
2. Factorii circumstanțiali – Aceștia se referă la factorii „incidentali” stabili în viața unei persoane. Factorii relevanți pentru fericire ar include regiunea națională, geografică și culturală în care locuiește o persoană, precum și factori demografici, inclusiv vârsta, genul și originea etnică. De asemenea, această categorie include istoria personală și evenimentele din viață care pot afecta nivelul de bunăstare, fie ele pozitive sau negative. În cele din urmă, factorii circumstanțiali includ unele variabile vitale, cum ar fi starea civilă, ocuparea, securitatea locului de muncă, veniturile, sănătatea și religia. Acești factori au un potențial limitat de a produce schimbări permanente în nivelul de bunăstare. Este important de menționat că, dacă o persoană nu are securitate și siguranță financiară de bază, aceasta va prioritiza satisfacerea nevoilor de bază în primul rând.
3. Activități și practici zilnice – Activitățile intenționate cuprind o varietate mare de lucruri pe care indivizii le fac și le gândesc în viața de zi cu zi. Pentru a realiza aceste activități, este nevoie de un nivel de „efort” pentru a le duce la îndeplinire. Se disting trei tipuri de activități: comportamentale, cognitive și volitive, adică pune în practică gândurile în acțiuni. Aceste tipuri de activități oferă cea mai bună opțiune pentru a crește bunăstarea în mod stabil. Studiile realizate de Sheldon și colaboratorii săi (2002) au demonstrat că este mai probabil să creștem nivelul de bunăstare atunci când persoana își alege și își atinge obiectivele stabilite, adică obiective care se potrivesc personalității respective.
În ceea ce privește obținerea unui nivel mai mare de bunăstare, este o preocupare pe care societatea o urmărește de mulți ani. Studiul realizat de Van Boven și colegii săi a avut ca principal obiectiv să verifice dacă investirea unei părți din venituri în experiențe le făcea pe oameni să se simtă mai fericiți decât dacă le-ar fi investit în bunuri materiale. Rezultatele au arătat diferențe în funcție de circumstanțele demografice. Femeile, persoanele mai tinere și cele care trăiesc în comunități urbane sau suburbane au declarat în mare parte că cheltuirea banilor în experiențe le face să se simtă mai bine decât dacă ar cheltui acei bani pe produse materiale, în comparație cu populația masculină, persoanele în vârstă și cele care trăiesc în comunități rurale.
Un posibil motiv pentru acest lucru ar putea fi faptul că populația cu venituri mai mici (care de obicei au și un nivel academinc mai scăzut) își cheltuie banii pentru a acoperi nevoile de bază, având mai puține oportunități de a beneficia de experiențe suplimentare sau diferite în viața de zi cu zi. De asemenea, rezultatele au arătat că starea de spirit este influențată de gândirea despre cumpărături. S-a constatat că a gândi la cumpărături „experiențiale” oferă oamenilor mai multă „plăcere” decât a gândi la cumpărături materiale, iar aceste persoane tind să se gândească mai des la experiențele lor.
De ce experiențele fac oamenii mai fericiți decât bunurile materiale? Există trei posibilități de răspuns la această întrebare:
1. Experiențele pot fi reinterpretate în mod pozitiv. Tendem să considerăm mai benefice caracteristicile trăirii experiențelor în viață decât cele pe care le au bunurile materiale în timp.
2. Acestea sunt mai centrale pentru propria identitate. Pot aduce o valoare hedonică mai mare contribuind mai mult decât bunurile materiale la construirea sinelui.
3. Valoare socială mai mare – Experiențele promovează mai eficient relațiile sociale de succes, acestea fiind legate de o fericire mai mare.
În concluzie, există cercetări științifice limitate privind creșterea și menținerea fericirii. Totuși, se consideră că există factori genetici și circumstanțiali care influențează nivelul de bunăstare al unei persoane. Activitățile intenționate și experiențele sunt considerate cele mai eficiente în creșterea fericirii. Este important să formăm o atitudine pozitivă și să ne concentrăm pe ceea ce ne face fericiți, cum ar fi să investim în experiențe în loc de bunuri materiale.
