AcasăTerapiiPsihologieExplorând emoțiile noastre || AESTHESIS: Descoperind comorile sufletului

Explorând emoțiile noastre || AESTHESIS: Descoperind comorile sufletului

Explorând emoțiile noastre || AESTHESIS: Descoperind comorile sufletului

Te-ai întrebat vreodată cum funcționează emoțiile noastre? Ce determină felul în care ne simțim în fiecare moment? De ce sunt necesare și utile toate emoțiile pe care le experimentăm? „Inside Out” (2015) este un film animat de la Pixar care are ca principal decor lumea emoțională a unei fetițe de 11 ani într-un moment de mare schimbare în viața ei, când ea și familia ei se mută într-un alt oraș. Această situație generează o gamă largă de emoții în fetiță, pe care le vedem cum se dezvoltă pe parcursul filmului și care ilustrează repertoriul bogat de emoții pe care le avem toți oamenii și funcția pe care fiecare emoție o îndeplinește în viața noastră de zi cu zi. În mod concret, filmul are ca protagoniste cinci din cele șase emoții de bază, caracteristice tuturor ființelor umane, și definite de psihologul Paul Ekman (1934 – prezent): Bucurie, Tristețe, Frică, Furie și Dezgust. Aceste emoții sunt reprezentate sub forma unor personaje humanizate, cu o personalitate care reflectă conținutul fiecăreia dintre ele. Astfel, de exemplu, putem vedea o Bucurie energică și întotdeauna pozitivă, deschizătoare de drumuri și optimistă, în contrast cu o Tristețe mereu abătută, apatică și pesimistă. Pe parcursul filmului se poate observa o evoluție în fiecare dintre personaje, ceea ce reflectă profunzimea filmului în încercarea sa de a ne apropia de înțelegerea importanței vitale a acestor cinci emoții. De ce sunt importante emoțiile noastre? Funcția emoțiilor. Dacă există un lucru pe care îl știm cu certitudine în zilele noastre în legătură cu lumea noastră emoțională, acela este importanța vitală pe care o îndeplinesc toate emoțiile noastre. Fără ele nu am fi nimic, pentru că emoțiile sunt motorul vieții noastre. Emoția este definită ca o reacție unică și personală, o reacție subiectivă la mediu. Această reacție tinde să fie însoțită de modificări organice. În plus, atunci când experimentăm o anumită emoție, această experiență implică întregul nostru set de cunoștințe, atitudini și credințe care o însoțesc și, prin urmare, influențează modul în care percepem și evaluăm o anumită situație. Toate emoțiile îndeplinesc o anumită funcție care le conferă utilitate. Funcția principală a emoțiilor este funcția adaptativă, adică ideea că în cazul ființei umane, emoțiile joacă un rol important în supraviețuire, permițându-ne să ne adaptăm la un mediu în continuă schimbare. Emoțiile pregătesc corpul nostru să execute eficient comportamentul cerut de circumstanțele fiecărui moment, mobilizând energia necesară și îndreptând comportamentul nostru către un obiectiv determinat. Am putea deci spune că emoțiile sunt un „alarma” care ne informează despre ce se întâmplă în mediu și care generează starea în care ne simțim. Astfel, ne pregătesc să ne adaptăm la acea situație și să găsim răspunsul care se poate potrivi cel mai bine acelei circumstanțe. Astfel, în cadrul emoțiilor primare, funcțiile adaptative pe care fiecare dintre ele le îndeplinesc sunt următoarele: Frica: ne avertizează cu privire la existența unui pericol sau a unui risc potențial, îndeplinind, prin urmare, o funcție de protecție și pregătindu-ne pentru acțiuni precum fuga. Furia: generează în noi reacții de autoapărare față de ceva perceput ca injust, mobilizându-ne și furnizându-ne energie pentru a încerca să modificăm acea situație. Dezgustul: determină comportamente de respingere față de stimuli percepuți ca neplăcuți și sporește dobândirea de obiceiuri sănătoase și igienice, protejându-ne, de exemplu, de consumul de alimente alterate. Bucuria: această emoție are funcții adaptative remarcabile, legate de afiliere, de căutarea de atracție personală față de ceilalți, de plăcere (atât fizică, cât și psihologică), de creșterea capacității de bucurie și de îmbunătățirea relațiilor interpersonale. Tristețea: favorizează coeziunea cu ceilalți și comunicarea celorlalți faptul că nu ne simțim bine, ceea ce poate duce la comportamente prosociale din partea celorlalți și ajută la îmbunătățirea relațiilor umane. Surpriza: a șasea emoție de bază îndeplinește o funcție importantă de focalizare a atenției noastre asupra stimulilor noi și, prin urmare, ne permite să reacționăm la aceștia. Pe lângă aceste șase emoții de bază, alte emoții, numite emoții secundare (învățate, nu innăscute), îndeplinesc și ele propriile lor funcții adaptative. Astfel, emoții precum rușinea ne induc prudență în comportament sau inhibiție în realizarea de comportamente considerate nepotrivite în anumite contexte, în timp ce vinovăția ne poate avertiza și ne poate face conștienți că am făcut ceva greșit și, prin urmare, acționează ca un semnal pentru a încerca să schimbăm acea situație sau să încercăm să refacem sau să reparăm daunele posibile cauzate. În schimb, invidia ne poate determina să ne orientăm spre realizarea a ceea ce dorim, sporind motivația noastră de a ne îmbunătăți, în timp ce mândria implică o tendință de repetare a propriilor comportamente pe care noastră însuși le considerăm pozitive. Acestea ar fi doar câteva exemple în cadrul gamei largi de emoții secundare existente. În plus față de funcția adaptativă, emoțiile

RELATED ARTICLES
chatbot

Discută online cu asistenții noștri virtuali. Întreabă și primește răspunsuri la întrebările tale.

Calculator calorii pentru slăbire

Calculator calorii pentru slăbire

Vrei să știi câte calorii ar trebui să consumi zilnic pentru a pierde în greutate?

Cât costă un implant dentar?

Cât costă un implant dentar?

Teste psiho și de personalitate

Cele mai citite