Legătura dintre autism și microbiomul intestinal pare mai clară ca niciodată
Autismul este o tulburare de dezvoltare ce afectează interacțiunea socială, comunicarea și comportamentul. De-a lungul timpului, au fost formulate numeroase ipoteze și teorii în încercarea de a înțelege cauzele acestui spectru complex de tulburări. Un nou studiu realizat de 43 de oameni de știință aduce informații surprinzătoare și semnificative în această direcție.
Autorii studiului susțin că au descoperit cea mai puternică legătură până acum între microbii intestinali, imunitatea gazdei, expresia genetică în sistemul nervos și modelele alimentare. Această cercetare a fost publicată într-o lucrare citată de revista Nature Neuroscience și promite să aducă noi perspective în înțelegerea autismului.
Conform ScienceAlert, noua analiză nu confirmă cauzele care stau la baza autismului și nici nu identifică subtipuri specifice ale acestei tulburări, așa cum au încercat alte cercetări. În schimb, studiul dezvăluie un profil intestinal mai generalizat, care pare să fie consecvent în rândul celor cu tulburare de spectru autist (TSA).
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au elaborat mai multe seturi de date ce privesc autismul și microbiomul. Microbiomul intestinal reprezintă ansamblul microorganismelor prezente în intestinul uman și are un impact semnificativ asupra sănătății noastre generale. Studiul a analizat conținutul intestinal al persoanelor cu TSA și a comparat rezultatele cu cele ale unui grup de control.
Rezultatele au arătat diferențe semnificative între microbii intestinali prezenți în amobele grupuri. Persoanele cu TSA prezentau anumite specii de bacterii intestinale într-un număr mai mare sau mai mic față de grupul de control. De asemenea, s-a putut observa o influență a alimentației asupra microbiomului și, implicit, asupra manifestărilor autismului.
Studiul mai evidențiază faptul că există o legătură strânsă între sistemul imunitar și microbiomul intestinal. Disfuncțiile sistemului imunitar întâlnite în cazul celor cu TSA pot afecta compoziția și diversitatea microbiomului. Pe de altă parte, modificările microbiomului pot influența sistemul imunitar și pot contribui la manifestările autismului.
Deși mai sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin această legătură complexă, studiul oferă o perspectivă nouă asupra autismului și deschide porțile spre noi direcții de intervenție terapeutică. Modificarea dietei și administrarea de probiotice sau prebiotice ar putea reprezenta opțiuni viabile pentru ameliorarea simptomelor în cazul persoanelor cu TSA.
Aceste descoperiri vin în sprijinul eforturilor de a trata și îmbunătăți viața celor afectați de această tulburare complexă. Cu toate că autismul nu poate fi vindecat, o mai bună înțelegere a cauzelor și a factorilor implicați poate contribui la dezvoltarea unor strategii de intervenție mai eficiente și, implicit, la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu TSA și a familiilor acestora.
Studiul realizat de echipa de cercetători aduce o contribuție semnificativă la înțelegerea complexității autismului și la identificarea unor conexiuni importante între microbii intestinali, sistemul nervos și manifestările clinice ale acestei tulburări. Este nevoie de continuarea investigațiilor în această direcție pentru a dezvolta metode terapeutice mai eficiente și pentru a aduce speranță în viețile celor afectați de autism.
