Ministrul Sănătății încurajează formarea de medici de familie chiar și pentru absolvenții cu note mici
Recent, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a făcut un apel către rezidenții care au obținut note mici la examenul de rezidențiat din domeniul medical să se specializeze în medicina de familie. Această inițiativă a venit ca urmare a situației în care peste 200 de rezidenți, care au obținut note mici, au fost admiși în sistem și apoi nu au mai primit locuri în spitale.
Deși inițiativa vine dintr-un sentiment nobil de a dezvolta medicina de familie, medicii nu sunt de acord cu această idee, deoarece cred că această decizie le ridică în ochii pacienților. Președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, consideră că această propunere inducă populației ideea greșită că medicina de familie este o specialitate destinată numai celor mai puțin performanți medici.
Medicina de familie este de o importanță vitală pentru sistemul de sănătate, deoarece aceasta asigură un prim contact al pacienților cu sistemul medical și, totodată, o coordonare a îngrijirii pacientului. Această specialitate este una dintre cele mai dificile și solicitante, deoarece medicul de familie trebuie să aibă cunoștințe într-o gamă largă de domenii medicale, dar, în același timp, să fie empatic și să aibă abilități de comunicare cu pacienții.
Din păcate, în România există o criză a medicilor de familie, iar pacienții se confruntă cu o lipsă de personal și de resurse, care duce la un cerc vicios al îmbolnăvirii. Din acest motiv, formarea de medici de familie ar trebui să fie o prioritate pentru sistemul de sănătate din România.
Cu toate acestea, medicii consideră că decizia ministrului de a îndemna absolvenții cu note mici să se specializeze în medicina de familie este greșită și ar trebui să se concentreze asupra îmbunătățirii si promovării sistemului de pregătire pentru examinări. Aceste probleme sunt generate de sistemul educațional în sine și nu de absolvenți.
Între timp, multe localități din România se confruntă cu o criză a medicilor de familie și această situație poate fi remediata doar prin formarea de medici pregătiți pentru această specializare. Încurajarea absolvenților de a alege medicina de familie ar fi putut fi un pas în direcția bună, dacă nu ar fi fost asociată cu notele lor din timpul examenului de rezidențiat.
În concluzie, promovarea medicinii de familie este o necesitate și trebuie să fie o prioritate a sistemului de sănătate din România. Cu toate acestea, modul în care aceasta se realizează ar trebui să fie o discuție mai amplă și nu una asociată cu notele absolvenților. Formarea unor medici de familie pregătiți și competenți trebuie să devină o prioritate în sistemul de sănătate din România, și nu o ultimă soluție pentru absolvenți cu rezultate mai slabe.
