„Pe cât ești de drăguță, pe atât ești de răuță!“ Aceasta este o replică adresată unei fetițe de 3 ani, pe cale să înceapă un tantrum. În mintea mea a răsunat instant: „Dar bine că e drăguță, că altfel ce?“. În același timp, m-am gândit că vorba nu a fost cu intenție rea, tânăra respectivă vrând, probabil, să ajute mama ce avea o cafea fierbinte într-o mână și în cealaltă un copil pe cale să se transforme într-un dragon ce scuipă foc. Însă copiii mici, obosiți, suprastimulați, flămânzi, poate și deconectați, nu înțeleg vorbele noastre, nu au capacitatea de a procesa la nivel cognitiv un astfel de mesaj. Altfel spus, dacă vreți să ne ajutăm de imageria ghidată, închideți ochii și reprezentați mental cum vorbele noastre fie se lovesc de un zid, fie sunt ca o benzină…