În urmă cu câteva zile bune, aveam o impresionantă vară indiană cu temperaturi ce ne răsfățau într-un mod aparte, după care lucrurile s-au schimbat și ne-am trezit peste noapte în toiul toamnei care își intră brusc în drepturi. Încetul cu încetul, covorul de frunze arămii va înveli pământul, iar spectacolul culorilor va debuta în toată splendoarea sa. Sunt înnebunită după toate aceste nuanțe superbe de maro, auriu, vișiniu și cărămiziu și, chiar dacă nu aș putea spune că am un anotimp preferat, toamna ocupă un loc aparte în inima mea și de fiecare dată când îi simt prezența mă cuprinde entuziasmul unui nou început.
Este adevărat că toamna este și vremea depresiilor sezoniere și a stărilor de apatie, dar într-un mod surprinzător, în cazul meu, nu le-am simțit prezența. Poate…
Citește aici tot articolul
Articol publicat pe: www.paginadepsihologie.ro
Autor: Mihaela Elena Gáspár
