În urmă cu mult timp, existau doi swami (călugări), care trăiau în două peșteri vecine.
Swamii își petreceau cea mai mare parte a timpului lor în meditație profundă, cu excepția momentelor în care mâncau sau erau vizitați de devotați.
Oamenii care veneau să-i viziteze îi venerau pe cei doi swami și le plăcea să asculte învățăturile și sfaturile lor. Simțeau mereu liniște și fericire în preajma lor, un sentiment care persista și după ce plecau.
Una dintre peșteri era întunecată, așa cum sunt de obicei peșterile, dar în cealaltă, uneori, exista o lumină aurie aparte care ilumina peștera. Nu era puternică, dar suficientă pentru a fi observată și pentru a ilumina peștera.
Acest fenomen al luminii îi uimea pe vizitatori, dar aceștia nu puteau ajunge la un acord cu privire la cauzele sale. Ambii swami erau destul de tăcuți marea parte a timpului și nu doreau să discute despre fenomenul luminii.
Fiind în…