Stilul de viață și obiceiurile zilnice au un impact semnificativ asupra sănătății generale. În ceea ce privește bolile cardiovasculare, există mai mulți factori de risc care pot contribui la dezvoltarea lor. Acești factori pot fi împărțiți în două categorii: factori de risc nemodificabili, cum ar fi istoricul familial, și factori de risc modificabili, cum ar fi hipertensiunea arterială. Este important să ne amintim că deținerea unui factor de risc nu garantează dezvoltarea unei boli de inimă, dar cu cât avem mai mulți factori de risc, cu atât crește probabilitatea de a dezvolta astfel de afecțiuni. Cu toate acestea, prin modificarea factorilor de risc și adoptarea unui stil de viață sănătos, putem reduce această probabilitate și ne putem proteja sănătatea inimii.
Factori de risc pentru bolile de inimă – factori modificabili
Sedentarismul
Urbanizarea și stilul de viață sedentar au dus la o scădere a nivelului de activitate fizică. Organizația Mondială a Sănătății estimează că mai mult de 60% din populația globală nu este suficient de activă. Activitatea fizică regulată protejează împotriva multor afecțiuni cronice de sănătate, inclusiv a bolilor cardiovasculare. Aceasta are un impact pozitiv prin reglarea greutății corporale, îmbunătățirea utilizării insulinei de către organism și menținerea sănătății vaselor de sânge și a tensiunii arteriale normale. Conform cercetărilor, efectuarea a cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână reduce riscul de boli coronariene cu aproximativ 30%. Se recomandă practicarea a cel puțin 30 de minute de activitate moderată zilnic, de 5 ori pe săptămână.
Stresul
Stresul a fost identificat ca un posibil factor de risc pentru bolile cardiovasculare. O viață stresantă poate duce la adoptarea unor obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul și alimentația deficitară, care sunt factori de risc în sine pentru bolile cardiovasculare. Pe lângă aceasta, stresul în sine poate modifica comportamentul corpului și poate provoca modificări la nivelul sângelui și al sistemului nervos, având efecte negative asupra sănătății inimii. Există diverse modalități de reducere a stresului, cum ar fi practicarea activităților fizice regulate, cum ar fi alergatul sau mersul cu bicicleta, tehnici de respirație, meditație etc.
Fumatul
Este bine stabilit faptul că fumatul afectează sănătatea întregului organism. Fumatul este asociat cu bolile de inimă și cancerul. Chiar și expunerea pasivă la fumul de tutun crește riscul de boli cardiovasculare. Fumatul contribuie la apariția bolilor cardiovasculare prin mai multe mecanisme. Acesta deteriorază endoteliul (stratul interior al vaselor de sânge), crește depunerile de grăsimi în artere, afectează procesele de coagulare a sângelui, crește nivelul colesterolului rău și reduce nivelul colesterolului bun. Nicotina din tutun accelerează ritmul cardiac și crește tensiunea arterială.
Alimentația
Rolul alimentației este esențial în dezvoltarea și prevenirea bolilor cardiovasculare. Dieta reprezintă unul dintre factorii cheie pe care îi putem modifica. O dietă bogată în grăsimi saturate crește riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral. Aproximativ 31% din cazurile de boli coronariene și 11% din cazurile de accident vascular cerebral la nivel mondial sunt asociate cu consumul excesiv de grăsimi saturate și grăsimi trans.
Tipurile de grăsimi din dietă joacă un rol important în sănătatea inimii. Grăsimile nesaturate, polinesaturate și mononesaturate sunt benefice, iar acestea pot fi găsite în alimente precum peștele gras, nucile și semințele. Acizii grași omega-3 și omega-6, esențiali pentru sănătatea inimii, sunt prezenți în special în peștele gras, nuci și semințe.
Consumul excesiv de sodiu poate crește tensiunea arterială, iar hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Reducerea aportului de sodiu alimentar poate reduce cu 50% necesitatea tratamentului pentru hipertensiune.
Consumul insuficient de fructe și legume este responsabil pentru aproximativ 20% dintre cazurile de boli cardiovasculare la nivel mondial. Fructele și legumele conțin substanțe benefice care protejează inima și reduc riscul de accident vascular cerebral.
Este recomandată adoptarea unei diete sănătoase, bazată în principal pe alimente naturale, variate, în porții echilibrate. Se recomandă evitarea alimentelor intens procesate, excesul de sare, zahăr și grăsimi. Consumul de fructe, legume, cereale integrale, proteine sănătoase și grăsimi sănătoase ar trebui să fie încurajat.
- Consumul de alcool
Excesul de alcool poate afecta musculatura inimii și poate crește riscul de accident vascular cerebral și aritmii cardiace. Consumul excesiv de alcool poate contribui, de asemenea, la creșterea tensiunii arteriale, infarctul miocardic acut, cardiomiopatie, ciroză hepatică și alte afecțiuni.
Lipidele din sânge ca factor de risc pentru bolile cardiovasculare
Nivelurile anormale de lipide din sânge sunt factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Colesterolul este transportat în sânge prin intermediul unor particule numite lipoproteine: lipoproteine cu densitate mică (LDL) și lipoproteine cu densitate mare (HDL). Nivelurile ridicate de colesterol LDL contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, crescând riscul de atac de cord și accident vascular cerebral ischemic. Pe de altă parte, colesterolul HDL are un efect protector și ajută la eliminarea colesterolului din fluxul sangvin.
Trigliceridele reprezintă cea mai frecventă formă de grăsime din organism. Nivelurile normale de trigliceride variază în funcție de vârstă și sex. Nivelurile ridicate de trigliceride, combinate cu nivelurile ridicate de colesterol LDL, accelerează procesul de ateroscleroză, crescând riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Este important să vă verificați periodic nivelul lipidelor din sânge pentru a depista eventuale modificări și pentru a interveni în timp util cu tratament și modificări ale stilului de viață.
Hipertensiunea arterială ca factor de risc pentru bolile cardiovasculare
Hipertensiunea arterială este definită ca o valoare a tensiunii arteriale de 140/90 mmHg sau mai mare. Acesta este un factor de risc pentru bolile coronariene și cel mai important factor de risc pentru accident vascular cerebral. Hipertensiunea arterială contribuie la aproximativ 50% dintre accidentele vasculare cerebrale ischemice și crește riscul de accident vascular cerebral hemoragic. Deoarece hipertensiunea arterială nu prezintă de obicei simptome evidente, este adesea numită „ucigașul tăcut”. Este important să vă măsurați periodic tensiunea arterială pentru a vă asigura că este în limitele normale.
Obezitatea
Supraponderalitatea și obezitatea pot contribui la dezvoltarea hipertensiunii arteriale, diabetului și aterosclerozei. Persoanele care au exces de grăsime corporală, în special în zona abdominală, sunt mai susceptibile să dezvolte boli de inimă și accident vascular cerebral. Grăsimea abdominală afectează tensiunea arterială, nivelurile de lipide din sânge și capacitatea organismului de a utiliza eficient insulina.
Factori de risc pentru bolile de inimă – factori nemodificabili
Istoric familial de boli de inimă
Dacă aveți rude de gradul întâi (de exemplu, tată, frate) care au suferit un atac de cord înainte de vârsta de 55 de ani sau o rudă de sex feminin de gradul întâi care a suferit un atac de cord înainte de vârsta de 65 de ani, aveți un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă. Riscul poate crește cu 50% în cazul în care ambii părinți au suferit de boli de inimă înainte de vârsta de 55 de ani, în comparație cu populația generală.
Vârsta
Îmbătrânirea în sine este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Riscul de accident vascular cerebral se dublează odată cu înaintarea în vârstă, după vârsta de 55 de ani. Odată cu înaintarea în vârstă, întregul sistem cardiovascular suferă modificări fiziologice și funcționale. Riscul este mai mare în cazul bărbaților peste 45 de ani și al femeilor peste 55 de ani.
Diabetul ca factor de risc pentru bolile cardiovasculare
Persoanele cu diabet au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare în comparație cu persoanele fără diabet. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la persoanele cu diabet. Diabetul crește riscul de boli cardiovasculare din mai multe motive. Hipertensiunea arterială, nivelurile ridicate de lipide și obezitatea, toate acestea fiind factori de risc în sine pentru bolile cardiovasculare, sunt mai frecvente la persoanele cu diabet. Diabetul necontrolat provoacă leziuni la nivelul vaselor de sânge din corp, ceea ce le face mai vulnerabile în fața aterosclerozei și a hipertensiunii.
Concluzie
Bolile cardiovasculare reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, dar există o serie de factori de risc care pot fi abordați și modificați pentru a reduce riscul acestor afecțiuni. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include activitate fizică regulată, renunțarea la fumat, o alimentație echilibrată și controlul greutății corporale, reprezintă măsuri importante pentru prevenirea bolilor de inimă. De asemenea, monitorizarea și controlul tensiunii arteriale, nivelului lipidelor din sânge și a diabetului sunt esențiale în reducerea riscului cardiovascular. Este important să avem în vedere atât factorii de risc nemodificabili, precum istoricul familial și vârsta, cât și factorii de risc modificabili pentru a ne proteja sănătatea inimii și a preveni dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
