Înțelegerea fazele somnului și caracteristicile lor

Când dormim, în decursul nopții trecem prin diferite etape ale somnului, de la cel mai ușor până la cel mai profund… Ce se știe despre ele? Etapele somnului Ce sunt visele? Visele sunt experiențe subiective, imaginative, în care percepem imagini, sunete, mirosuri, senzații… aproape ca și cum ar fi reale în timp ce dormim. Visarea este un fenomen comun tuturor oamenilor, indiferent de vârstă, rasă sau etnie, sex, religie, naționalitate… toți visăm. Există multiple credințe și interpretări legate de vise, deoarece au stârnit un interes mare de-a lungul timpului. Astfel, de-a lungul istoriei, visele au fost un fenomen foarte studiat, iar interpretarea lor a fost o sursă de orientare, profeții, inspirație, predicții și chiar rezolvare a problemelor. De fapt, în prezent nu este neobișnuit să auzim expresia tradițională „o voi consulta cu perna” atunci când trebuie să luăm o decizie. Etapele somnului: de la somnul ușor la cel mai profund Din punct de vedere fiziologic, mai pământesc, ultimele cercetări indică faptul că trecem prin diferite etape în timp ce dormim, cea de somn profund fiind numită REM (Rapid Eye Movement, mișcări rapide ale ochilor) și se caracterizează prin prezența unei activități cerebrale ridicate, care poate fi vizibilă prin mișcări oculare rapide și constante. Pe baza acestei etape, se stabilesc 5 faze care ne conduc de la somnul cel mai ușor la cel mai profund, primele patru faze fac parte din „Etapa non-REM”, iar a cincea fază este în sine „Etapa REM”. Un ciclu complet de somn, cu cele 5 faze, durează aproximativ 90 de minute, iar de-a lungul nopții acesta se repetă de mai multe ori. Vom analiza fiecare fază în detaliu: Fază I – Somn ușor: Tranziție între veghe și somn Aceasta este o fază de somn foarte ușor, care apare atunci când închidem ochii și începem să simțim o senzație de adormire. În această fază suntem încă conștienți și capabili să reacționăm la stimuli din mediu, iar activitatea cerebrală este similară cu cea din starea de veghe. Este posibil să experimentăm mioclonie în somn sau o înțepătură hiperkinetică, ceea ce ne face să avem senzația că ne prăbușim sau ne împiedicăm de ceva. Această fază reprezintă aproximativ 5% din totalul de somn nocturn și apare nu numai atunci când ne adormim, ci și între ciclurile complete de somn. Faza II – Somn ușor: Fază pregătitoare pentru somnul profund După prima fază, în cazul în care nu sunt întreruperi, intrăm într-o a doua fază, încă de somn ușor, dar în care devenim tot mai relaxați și mai disconectați de mediul înconjurător. Atât activitatea fiziologică, cât și cea musculară scad treptat, iar disconectarea de mediu se intensifică, astfel încât ne îndreptăm treptat spre un somn mai profund care deschide calea celorlalte faze. Această fază reprezintă aproximativ 50% din totalul de somn nocturn. Fazele III și IV – Somn profund În aceste faze are loc odihna de refacere și astăzi se vorbește în mod obișnuit despre ele în mod coordonat, deoarece nu există o diferență mare între ele, în afară de faptul că în Faza IV somnul este încă și mai profund și de o durată mai mare. Din punct de vedere fiziologic, se experimentează o activitate inhibitorie pentru a evita trezirea. Aceste etape sunt foarte importante pentru consolidarea memoriei și învățării. În aceste faze, visele sunt mai frecvente decât în ​​etapele anterioare, dar în majoritatea cazurilor ne amintim doar fragmente din ele sau chiar deloc. Multe parasomnii se manifestă în aceste faze, astfel, majoritatea episoadelor de coșmaruri, somnambulism, somniloquie (vorbitul în somn) și enurezis nocturn (incontinența urinară în timpul somnului) apar în această perioadă. Aceste faze de somn reprezintă aproximativ 20% din total. Faza V: Faza REM Este etapa somnului în care are loc o activitate cerebrală intensă, iar mișcările rapide ale ochilor sunt înregistrate, chiar dacă dormim profund și suntem într-o stare de relaxare totală fizică, deoarece se produce o pierdere semnificativă a tonusului muscular care ne menține paralizați, pentru a evita mișcările pe care le-am putea face în timpul somnului. Cu toate acestea, există o creștere a activității fiziologice, crescând tensiunea arterială, ritmul cardiac și ritmul respirator. În această fază au loc majoritatea viselor, dar și a coșmarurilor, și avem cea mai mare capacitate de a le aminti. Această fază reprezintă aproximativ 20-25% din totalul somnului, proporția somnului REM crește treptat pe măsură ce se scurge noaptea, ceea ce poate explica prezența mai mare a viselor și amintirilor acestora în orele care precedă trezirea. Din punct de vedere științific, există o oarecare controversă cu privire la funcția fazei REM. În general, se crede că faza REM a somnului este fundamentală pentru dezvoltarea creierului, consolidarea amintirilor noi și integrarea lor cu cele deja existente. Un argument în favoarea acestui lucru este faptul că copiii mici, în special cei sub doi ani, petrec mai mult de jumătate din timpul lor de somn în faza REM. În acest sens, se subliniază o contribuție semnificativă a fazei REM în procesele de consolidare a învățării și a memoriei. Unii oameni de știință consideră că somnul REM joacă un rol important în acțiunile noastre cu privire la amintirile noastre și contribuie la pregătirea minții noastre în fața diferitelor situații care ne provoacă anxietate, ceea ce poate avea un efect benefic asupra depășirii acesteia. Cu alte cuvinte, visele ne pot ajuta să identificăm situații temute sau potentiale probleme și să încercăm să le depășim. Cu toate acestea, o mare parte din știința actuală susține că toate aceste teorii nu sunt dovedite științific, și că mai avem multe de cercetat și descoperit. Ceea ce este clar este că somnul este o funcție foarte importantă și necesară pentru supraviețuirea omului, motiv pentru care deficitul de somn este asociat cu probleme emoționale și fiziologice. Acest lucru poate provoca tulburări de