Microbiota vaginală și impactul probioticelor asupra vaginozelor bacteriene
Vaginoza bacteriană (BV) este o boală infecțioasă mixtă, cauzată de dezechilibrul florei normale din vagin, care se caracterizează prin scăderea speciilor de Lactobacillus la nivel vaginal și creșterea bacteriilor anaerobe, în special Gardnerella și Prevotella. Această afecțiune afectează în special femeile în vârstă fertilă și poate avea impact negativ asupra sănătății reproductive și a calității vieții.
Metoda tradițională de tratament a vaginozei bacteriene este utilizarea metronidazolului și a altor antibiotice. De fapt, rata de recurență a vaginozei bacteriene după tratamentul oral cu metronidazol este foarte mare, iar acest lucru poate duce la frustrare și disconfort pentru femei. De aceea, un nou trend în tratarea acestei afecțiuni este utilizarea probioticelor.
Probioticele reprezintă bacterii benefice care pot fi consumate sub formă de suplimente alimentare sau pot fi aplicate local, direct în vagin. Aceste bacterii benefice ajută la restabilirea echilibrului florei vaginale, suprimă creșterea bacteriilor patogene și reduc inflamația. Unul dintre cele mai studiate tipuri de bacterii probiotice este Lactobacillus acidophilus, care se găsește în mod natural în vagin și ajută la menținerea pH-ului optim.
Studiile clinice au arătat că administrarea de probiotice pe cale orală sau locală poate avea efecte benefice în tratarea vaginozei bacteriene. Această terapie adjuvantă ajută la prevenirea recurențelor și îmbunătățește simptomele, cum ar fi secreția anormală și mirosul neplăcut al vaginului.
Pe lângă tratamentul vaginozei bacteriene, probioticele pot avea și un rol protector în timpul proceselor oncologice de intervenție terapeutică pentru cancerul genital. Chimioterapia și radioterapia afectează flora vaginală, ducând la scăderea numărului de lactobacili și creșterea bacteriilor anaerobe. Aceasta poate contribui la apariția infecțiilor și la dezvoltarea complicațiilor asociate tratamentului. Prin urmare, administrarea probioticelor poate ajuta la menținerea unei flore vaginale sănătoase în timpul tratamentului, reducând riscul de infecții și disconfort.
Nu doar în prevenția și tratamentul vaginozei bacteriene și în timpul proceselor oncologice, probioticele au arătat rezultate promițătoare și în prevenția cancerului genital. Unele studii au sugerat că bacteriile probiotice pot avea un efect antitumoral prin diferite mecanisme, cum ar fi stimularea sistemului imunitar și inhibarea creșterii celulelor canceroase. Cu toate acestea, mai sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste concluzii și a dezvolta tratamente personalizate cu ajutorul probioticelor pentru pacienții cu cancer genital.
În final, probioticele reprezintă un nou concept în tratarea afecțiunilor vaginale și a cancerului genital. Ele pot avea un rol important în restabilirea echilibrului florei vaginale, prevenind recurențele vaginozei bacteriene și protejând împotriva infecțiilor în timpul tratamentelor oncologice. Cu toate acestea, este necesară mai multă cercetare pentru a înțelege pe deplin mecanismele prin care probioticele acționează și pentru a dezvolta tratamente personalizate, în funcție de tipul de cancer și de caracteristicile individuale ale fiecărui pacient.
În concluzie, avansurile în domeniul probioticelor promit o nouă abordare terapeutică în tratarea afecțiunilor vaginale și a cancerului genital. Utilizarea lor ca terapie adjuvantă poate îmbunătăți rezultatele tratamentului și calitatea vieții pacienților. Este important ca aceste informații să ajungă la publicul larg, pentru a crește conștientizarea și a promova utilizarea probioticelor în scopuri preventiv-curative.
Bibliografie:
1. Xie HY, Feng D, Wei DM, Mei L, Chen H, Wang X, et al. Probiotics for vulvovaginal candidiasis in non-pregnant women. Cochrane Database Syst Rev. 2017;11:CD010496.
2. Ogunrin O, Obisesan O, Onigbinde O, Rotimi O. The therapeutic roles of probiotics in the management of microbial diseases: a review of recent literature. J Microbiol Res. 2018;2(1):32-45.
3. Noverr MC, Huffnagle GB. The ‘microflora hypothesis’ of allergic diseases. Clin Exp Allergy. 2005;35(12):1511-20.
