Este al doilea an când m-am pregătit de sărbătorile pascale dintr-o altă ipostază. Pentru că în 2021, fix în Joia Mare, am devenit mamă și, dintr-odată, sărbătoarea asta a căpătat o altă semnificație personală. Iar esența ei spirituală s-a transformat, în ceea ce mă privește. Primul Paște în 3 a fost derutant, trebuie să recunosc. Mi-a luat ceva timp să mă dezmeticesc, pentru că impactul fizic al nașterii a fost uriaș. Nu l-am conștientizat atunci, dar înțepătura care a ales cu obstinație să rămână pe mâna mea și acum, de la perfuziile cu fier, e ca un reminder pentru clipele în care mă întreb dacă am fost eu acolo sau vreo altă forță a preluat controlul asupra mea.
Abia acum, la un an distanță, pot să spun că tot ce a urmat a făcut și încă face parte din propriul meu…
Citește aici tot articolul
Articol publicat pe: www.paginadepsihologie.ro
Autor: Anca Amariei
