Modificarea taxei clawback în România: O necesitate urgentă pentru industria farmaceutică

Taxa clawback, introdusă în 2009 ca o soluţie temporară în contextul crizei financiare, rămâne în vigoare şi acum, la zece ani distanţă. Aceasta a devenit principala cauză pentru dispariţia a peste 2 000 de medicamente ieftine, conform producătorilor de medicamente generice din România.

Impactul negativ al taxei clawback asupra industriei farmaceutice

Potrivit directorului executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Valentina Băicuianu, toate statele membre ale Uniunii Europene sprijină industria locală de medicamente generice, cu excepţia Greciei şi României. În aceste ţări, producătorii de medicamente generice plătesc o taxă clawback/payback de până la 5%. Acest fapt a dus la o scădere semnificativă a accesului pacienţilor la medicamente ieftine în România.

Consecinţele asupra pacienţilor și industriei farmaceutice

Scăderea accesului la medicamente ieftine are un impact negativ asupra pacienţilor români, care sunt nevoiţi să suporte costuri mai mari pentru tratamentele lor. De asemenea, producătorii de medicamente generice din România se confruntă cu dificultăţi financiare semnificative în urma aplicării taxei clawback.

Unul dintre efectele evidente ale taxei clawback este scăderea interesului producătorilor de medicamente generice de a investi în România. Odată ce producătorii se confruntă cu o povară financiară sporită, ei devin reticenţi să dezvolte şi să aducă pe piaţă medicamente ieftine. Astfel, numărul medicamentelor disponibile pentru pacienţi se restrânge, iar opţiunile de tratare a afecţiunilor devin limitate și costisitoare.

Necesitatea modificării taxei clawback în 2019

O schimbare urgentă a taxei clawback este necesară pentru a restabili accesul pacienţilor la medicamente ieftine. România ar putea lua exemplul altor state membre ale Uniunii Europene, care sprijină industria locală de medicamente generice prin taxe clawback reduse sau chiar inexistente.

Este important să se ţină cont de impactul pozitiv pe care îl poate avea o modificare a taxei clawback asupra industriei farmaceutice şi a pacienţilor. Țările care au renunţat la această taxă sau au redus-o semnificativ înţeleg că industria de medicamente generice este esenţială pentru a asigura accesul la tratament pentru toţi pacienţii, indiferent de venitul lor.

Concluzie

Încheiând, modificarea taxei clawback este esenţială pentru a asigura viabilitatea industriei farmaceutice din România şi pentru a oferi pacienţilor accesul la medicamentele de care au nevoie la preţuri mai accesibile. Este imperativ ca autorităţile să-şi consolideze eforturile în vederea creării unui cadru legislativ favorabil producţiei şi distribuţiei de medicamente generice ieftine.

Doar prin îmbunătăţirea condiţiilor pentru industria farmaceutică, România poate garanta un acces corect şi echitabil la tratament pentru toţi pacienţii, asigurându-ne că taxele clawback nu mai rămân o povară financiară insuportabilă.