Potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii Ramzi Fatfouta și Dominik Schwarzinger de la HMKW Hochschule für Medien, Kommunikation und Wirtschaft din Berlin, comportamentul impulsiv și nereflectat al persoanelor narcisiste poate crea o măsurătoare toxică în mediul de lucru atunci când este combinat cu acțiuni conștiente, cum ar fi denigrarea altora în scopul ridicării propriului sine.
Studiul a implicat aproximativ 500 de angajați din domeniul financiar, asigurări și alte domenii, iar rezultatele au arătat că persoanele narcisiste care tind să acționeze impulsiv și agresiv în mediul de lucru pot crea o atmosferă toxică și nesănătoasă pentru toți cei implicați.
Conform cercetătorilor, în momentele în care persoanele narcisiste se simt amenințate sau se simt inferioare față de ceilalți, acestea pot recurge la acțiuni distructive pentru a-și proteja imaginea de sine. Aceste comportamente pot include atacarea colegilor de muncă sau făcerea de glume pe seama lor. Potrivit studiului, aceste acțiuni pot fi declanșate de un concept narcisist de sine care este activat în mod subconștient și care duce la reacții impulsiv-agresive.
Cercetătorii avertizează că atunci când acest comportament narcisist este combinat cu acțiuni conștiente și intenționate de denigrare a altora în încercarea de a-și ridica propria valoare în ochii celorlalți, rezultatul poate fi deosebit de toxic și poate avea un impact dezastruos asupra mediului de lucru.
Acestă „măsurătoare toxică” în mediul de lucru poate afecta negativ climatul organizațional, relațiile dintre colegi și performanța generală a echipei. Angajații pot experimenta stres și presiune excesivă, iar colaborarea și comunicarea se pot deteriora. În plus, un mediu de lucru toxic poate duce la o scădere a motivației și angajamentului angajaților, precum și la o creștere a absenteismului și a rulajului personalului.
În fața acestor constatări, cercetătorii recomandă companiilor să fie vigilente în identificarea și gestionarea comportamentului narcisist al angajaților lor. Un prim pas ar fi de a dezvolta programe de formare și conștientizare pentru a-i educa pe manageri și angajați cu privire la impactul negativ al acestor comportamente. În plus, este esențial ca liderii organizației să dea un exemplu pozitiv și să promoveze valorile etice și cooperarea în cadrul echipei.
Pentru a limita riscul și a ameliora situația, companiile ar putea întreprinde măsuri precum implementarea unor politici interne clare și transparente privind comportamentul acceptabil în mediul de lucru și promovarea unui climat de respect și încredere reciprocă. De asemenea, este important ca angajatorii să acorde atenție selecției și recrutării angajaților, evaluând atât abilitățile și competențele lor profesionale, cât și caracterul și personalitatea lor.
În concluzie, studiul arată că combinația dintre comportamentul narcisist impulsiv și acțiuni conștiente de denigrare poate avea consecințe negative semnificative în mediul de lucru. Companiile trebuie să fie conștiente de acest risc și să ia măsuri pentru a preveni și gestiona eficient acest tip de comportament. Numai prin promovarea unei culturi organizaționale sănătoase și cooperării între angajați se poate asigura un mediu de lucru productiv și plăcut pentru toți.
