Insectele moderne sunt cunoscutate pentru abilitatea lor de a comunica prin mijloace diverse, folosind atât sunete, cât și lumina. Cri-crii pot ciupi o aripă cu piciorul sau frecând două aripi între ele. Unele lăcuste își bat aripile ca niște castaniete, iar altele creează sunete aspre prin vibrația membranelor fine. Foarte multe dintre aripile fluturelui joacă cu lumina, manipulând-o pentru a se ascunde în față sau reflectând-o în fulgurații pe suprafețe iridescente sau multifacetate.
Descoperirea unei aripi fosilizate a unui insectă similar cu o lăcustă implică faptul că această conversație a început cu 310 de milioane de ani în urmă. Structurile aripii acestui insect fosilizat seamănă cu cele ale insectelor din zilele noastre, care utilizează sunete sau lumina pentru a comunica, au descoperit cercetătorii într-un studiu publicat pe 8 iulie în Communications Biology.
Imaginile de la microscopul electronic au arătat că aripa Theiatitan azari (insecta fosilizată) avea rânduri de pori specializați, sugestive pentru vibrațiile aripilor vibratoare ale unor lăcuste din prezent și niște nervuri ce sunt similare fibrilor de fibră optică a unor fluturi transparenți. Aceste structuri ar fi putut permite ca aripile fosilizate să vibreze și să creeze sunete, așteptând răspuns de la alte insecte în jur.
Aceasta este o descoperire remarcabilă, care ne oferă o nouă înțelegere asupra modului în care aceste creaturi fascinante comunicau în trecutul îndepărtat. Cercetarea deschide de asemenea oportunități pentru noi cercetări în domeniul evoluției și comunicării animalelor.
