Această tulburare apare în Florența de aproximativ zece ori pe an și afectează în principal persoane foarte sensibile și străini, în timp ce se pare că italienii sunt practic imuni.

Este doar o decompensare psihică acută care poate duce chiar la spitalizare, dar aceasta este temporară și nu lasă efecte secundare.

Tulburarea nu este legată de anumiți artiști sau opere de artă, ci se referă la caracteristicile operei de artă care induc reacții emoționale incontrolabile.

Diagnosticul clinic a fost pus pentru prima dată în 1982, dar deja în 1979 l-a propus psihiatru Graziella Margherini, cu descrierea a 100 de cazuri în cartea sa: ‘La sindrome di Stendhal. Starea de rău a călătorul în faţa măreţiei artei’.

Psihiatrul florentin a realizat un studiu în care subiecții au fost observați…