Țin minte și-acum acordurile genericului de la Teleenciclopedia, anticiparea cu care așteptam emisiunea în fiecare săptămână, fascinația cu care răsfoiam revistele National Geographic aduse „pe sub mână“ din America de niște rude din Ploiești (și frustrarea de a nu putea înțelege mare lucru din ele, neștiind la vremea aceea să citesc nici măcar în română). Și-mi amintesc și de mândria vecină cu superioritatea care m-a cuprins la aflarea veștii că bunicul meu a participat la lansarea misiunii Apollo 11, ca și când această întâmplare mi-ar fi întipărit în codul genetic un strop de inteligență în plus.

Relația mea cu știința a fost una de admirație de la distanță. N-am strălucit la nicio materie „reală“, am petrecut clasa a IX-a simțindu-mă prostuța clasei la orele de…