Gărzi suplimentare: o provocare majoră pentru medicii din România

Odată cu creşterea numărului de pacienţi şi supraîncărcarea sistemului medical din România, medicii se confruntă cu o serie de probleme, printre care se numără epuizarea şi salarii insuficiente. Anunţul că vor refuza să facă gărzi suplimentare vine ca o expresie a nemulţumirii lor faţă de condiţiile de muncă şi plata pe care le primesc pentru efortul lor susţinut.

Precaritatea sporului de gardă în sistemul medical românesc

Garda este o parte esenţială a programului de lucru pentru medicii din România. Deşi în alte ţări există posibilitatea de a efectua gărzi cu timp parţial, în România medicii trebuie să facă gărzi full time, adică să fie prezenţi non-stop în spital pentru o perioadă de 24 de ore. Această muncă suplimentară le solicită un efort considerabil, afectându-le viaţa personală şi generând epuizare profesională.

Pe lângă epuizare, un alt aspect important este plata sporului de gardă. Conform medicilor, sporul de gardă este calculat la nivelul salarial de acum patru ani, anume 2017. Această situaţie este considerată de către medici ca fiind „o bătaie de joc”, deoarece nu reflectă realitatea actuală şi evoluţia salarială în sănătate.

Situaţii concrete de salarizare nedreaptă

Pentru a înţelege cât de nedreaptă este situaţia, să luăm, de exemplu, cazul unui medic care efectuează două gărzi pe lună. Acesta primeşte o sumă netă de doar 230 de lei lunar. Când numărul de gărzi efectuate depăşeşte trei pe lună, suma creşte în jurul valorii de 560-580 de lei lunar. Aceste cifre sunt extrem de mici în comparaţie cu efortul şi sacrificiul depuse de medicii care se ocupă de sănătatea populaţiei.

Situaţiile de salarizare nedreaptă devin şi mai evidente atunci când luăm în calcul numărul de gărzi efectuate lunar. De la 3 la 30 de gărzi pe lună, medicii câştigă aceeaşi sumă de bani. Acest lucru demonstrează faptul că efortul lor suplimentar nu este recunoscut şi valorizat suficient, ceea ce duce la nemulţumiri şi la creşterea deciziilor de a refuza gărzi suplimentare.

Posibile soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei

Pentru a rezolva această problemă stringenta, este necesară o revizuire urgentă a sistemului de salarizare a medicilor. Plata sporului de gardă trebuie să fie calculată în mod corect şi să reflecte efortul suprauman depus în gărzi suplimentare. Totodată, este important să se acorde atenţie şi experimentelor din alte ţări, cum ar fi Marea Britanie, care oferă soluţii alternative şi parţiale cum ar fi garda de 12 ore cu doi medici.

• Trebuie avut în vedere creşterea salariilor medicilor în funcţie de numărul de gărzi efectuate.
• Un alt aspect esenţial ar fi acordarea unui spor de gardă ajustat la nivelul actual al salariilor din sănătate.
• Implementarea unui program de lucru flexibil, care să permită medicilor să-şi organizeze mai bine timpul şi să poată opta pentru gărzile suplimentare parţiale.
• Crearea unui dialog constructiv între medici şi autorităţi pentru a găsi soluţii viabile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a salarizării.

Concluzie

Epuizarea şi salariile insuficiente reprezintă provocări majore cu care se confruntă medicii din România. Refuzul de a face gărzi suplimentare este un semnal de alarmă care evidenţiază nevoia urgentă de schimbare în sistemul medical. Prin măsuri concrete şi angajamentul autorităţilor, este posibil ca medicii să primească salariile pe care le merită şi să poată beneficia de o distribuţie echitabilă a gărzilor suplimentare.