[ad_1]
În termini psihologici, trauma este amprenta pe care evenimentele din trecut o lasă asupra corpului nostru, ea rămânând ancorată în minte, creier, emoții și corp. Trauma de dezvoltare este o traumă emoțională și relațională. Apare atunci când figurile de atașament reprezintă o sursă de anxietate, iar sistemele noastre de apărare și atașamentul sunt deteriorate, și mediul exterior este perceput că fiind amenințător.
Esența oricărei relații este reprezentată de schimburile nonverbale. Prin intermediul interacțiunilor cu o încărcătură atât pozitivă, cât și negativă cu părinții, copilul dobândește cunoaștere relațională implicită – acesta învață cum să facă diverse lucruri alături de ceilalți (Lyons Ruth, 1998). Din aceste interacțiuni învățăm modul în care funcționează…
Citește aici tot articolul
[ad_2]
Articol publicat pe: www.paginadepsihologie.ro
Autor: Florica Motoc
