De-a lungul multor ani, psihologia s-a interesat de procesul de influență socială, ceea ce a condus la apariția diferitelor cercetări care au încercat să aducă mai multă claritate asupra acestui proces. Dar care sunt factorii care influențează procesul de presiune socială și conformitate?
Conformitatea socială
Capacitatea de a lua decizii individuale face ca oamenii să dezvolte o credință în „libertate”, cu toate acestea, mulți indivizi nu sunt conștienți de influența socială continuă la care suntem expuși zi de zi. Unele exemple ale acestei influențe se reflectă în situații precum decizia de a încerca prima țigară sau marca de adidași pe care o vom achiziționa. Fără îndoială, acestea sunt decizii în care opinia și influența mediului joacă un rol fundamental. Ca urmare, trebuie să ne punem următoarea întrebare: suntem cu adevărat liberi în luarea fiecăreia dintre deciziile noastre? Mulți profesioniști au încercat să descopere cauzele acestui tip de influență, precum și nivelul de renunțare la propriile lor criterii pe care o persoană le poate face pentru a urma opinia majorității. Ca rezultat, au apărut din ce în ce mai multe cercetări despre conformitatea socială.
Conformitatea socială este definită ca nivelul în care un individ sau un grup poate să-și schimbe opinia și atitudinea pentru a se adapta și a se conforma normelor altui individ sau grup. De asemenea, multe dintre aceste norme acționează implicit, ghidând interacțiunile și comportamentul membrilor care le compun. Este, așa cum a definit Baron (1997), un tip de influență socială în care oamenii resimt o presiune de a se apleca în fața normelor sociale ale acelei persoane, grup sau comunitate. În plus, așa cum spune Moscivici (1999), „indivizii subestimează influența pe care socializarea o poate avea asupra atitudinilor și comportamentelor lor, astfel încât această influență poate fi exercitată în mod implicit și inconștient”. În aceeași direcție, s-a constatat că această conformitate se dezvoltă prin presiune fizică sau simbolică. În plus, nivelul de conformitate a fost legat de coeziunea grupului, statutul social, angajamentul persoanei și importanța opiniei publice. Pe de altă parte, rezistența poate cauza, în anumite situații, respingere socială și izolare sau frica de a primi o astfel de respingere. Au fost descrise diferite subtipuri de conformitate, una dintre cele mai cunoscute clasificări este cea făcută de Herbert Kelman, care indică prezența a trei modalități distincte: Complianță. Persoana este de acord cu opinia celorlalți, dar își menține propria opinie în privat. Identificare. Individul împărtășește opinia grupului doar în timp ce face parte din el. Internalizare. Persoana își menține opinia grupului după ce părăsește grupul.
În cadrul cercetărilor asupra conformității sociale, experimentul lui Solomon Asch a devenit unul dintre cele mai reprezentative în acest domeniu al psihologiei. Experimentul consta într-o serie de teste realizate în 1951, în care s-a demonstrat puterea conformității în grupuri. Cercetarea lui Solomon Asch
Experimentele constau în „teste de vedere” realizate pe studenți. Toți participanții acționau ca complici, cu excepția unuia dintre ei, scopul acestui experiment fiind observarea răspunsului subiecților experimentali față de comportamentul celorlalți complici. Obiectivul principal al lui Asch era să descopere condițiile sau variabilele responsabile de pozițiile independente sau, dimpotrivă, de supunerea la presiunea celorlalți atunci când opiniile lor diferă de propriile opinii. În timpul testului, au fost proiectate o serie de imagini cu mai multe linii. Apoi, li s-au pus diferite întrebări despre lungimea acestor linii (care linie este mai lungă? Care au o lungime similară?, ș.a.m.d.). Anterior, complicii fuseseră instruiți să răspundă incorect la unele dintre aceste întrebări, în scopul de a observa dacă aceste răspunsuri incorecte au exercitat o influență asupra răspunsului subiectului experimental. Experimentul s-a desfășurat cu un total de 123 de studenți. De asemenea, s-a constatat că în încercările în care complicii dădeau un răspuns incorect, participanții se conformau acestui răspuns în 36,8% din cazuri.
Factori asociați conformității sociale
Conformitatea socială a fost asociată cu diverse factori care pot ajuta la înțelegerea acestui proces. Unele dintre variabilele asociate în diferite studii includ următoarele:
Cultură. Un studiu transcultural care încerca să reproducă cercetările lui Asch a găsit diferențe semnificative care au indicat un nivel mai mare de conformitate în populația braziliană în comparație cu americani.
Sexul. Studii tradiționale au arătat că femeile sunt mai conformiste decât bărbații. Cu toate acestea, s-a subliniat faptul că această diferență ar putea fi explicată de familiaritatea mai mare a bărbaților cu sarcinile utilizate în studiu. Drept urmare, s-a evidențiat faptul că diferența ar trebui să fie explicată de alte variabile asociate genului.
Autoritatea experimentatorului și competența în sarcină. Poziția unei persoane în raport cu membrii grupului, precum și nivelul de dependență față de experimentator sau persoana care exercită presiunea, influențează în mod semnificativ răspunsurile emise în timpul experimentului.
Ambiguitatea stimulilor. În diferite studii, au fost folosiți o varietate mare de stimuli; astfel, s-a putut constata că situațiile mai ambigue cresc nivelul de conformitate.
Factori personali
Pe de altă parte, anumite cercetări au încercat să studieze posibila relație dintre conformitate și profiluri de personalitate. În acest sens, s-a constatat că scorurile scăzute la „autosuficiență”, măsurate prin diferite autoevaluări, sunt asoci
