Tulburările cardiovasculare sunt legate de o lungă listă de factori de risc care cresc probabilitatea de a experimenta aceste afecțiuni. Componentele psihologice acționează ca factori de risc? Ce rol joacă stresul în patologiile coronariene? Bolile cardiovasculare se referă la tulburările inimii și vaselor de sânge. Astfel, în această categorie sunt incluse diferite probleme: hipertensiune arterială, boală coronariană sau infarct miocardic, boală cerebrovasculară, boală vasculară periferică, insuficiență cardiacă, etc. Este o problemă cu o rată ridicată, devenind una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate. De asemenea, se estimează că până în anul 2030 bolile cardiovasculare vor provoca moartea a peste 23 de milioane de persoane, fiind principala cauză de deces la nivel mondial. În cadrul tulburărilor cardiovasculare, infarctul miocardic a câștigat o importanță mai mare. Constă în moartea celulară la nivelul unui organ, ca rezultat al lipsei de irigare a sângelui cauzată de prezența unui cheag sau a unei plăci de aterom, precum și de contractura arterei coronare. În ceea ce privește posibilele cauze ale acestei patologii, există diferiți factori de risc care cresc probabilitatea de a experimenta această problemă: vârsta înaintată, hipertensiune arterială, consumul de tutun, obezitatea, diabetul, sedentarismul, niveluri ridicate de colesterol, dietă inadecvată, stres sau anxietate, consum de droguri, antecedente familiale, genul. Majoritatea acestor factori se referă la obiceiuri de viață care pot fi modificate. Drept urmare, diverse intervenții au fost deduse din diverse disciplini, printre care se numără și Psihologia Sănătății. Procesul de stres Stresul este procesul care se activează atunci când persoanele percep o situație sau un eveniment ca fiind amenințător. Acest lucru se întâmplă atunci când persoana consideră că nu are resursele necesare pentru a face față diferitelor contexte în care este implicată. Atunci când apare stresul, reacțiile prin care trec persoanele sunt diverse. Pe de o parte, apare o manifestare la nivel fiziologic a organismului, aceasta incluzând creșterea presiunii arteriale, creșterea ritmului cardiac, elevarea frecvenței respiratorii, etc. Toate aceste schimbări apar în urma activării sistemului nervos simpatic, care are scopul de a genera o stare de alertă care pregătește organismul pentru a emite un răspuns de luptă sau fugă. Astfel, stresul acționează inițial ca un mecanism de apărare, dar există cazuri în care acest răspuns este disproprționat și se menține pe o perioadă lungă de timp. În condiții normale, sistemul nervos parasimpatic ajută organismul să revină la parametrii fiziologici de bază, generând o stare de homeostazie care previne consecințele negative ale stresului. Cu toate acestea, există numeroase situații în care organismul rămâne cu niveluri ridicate de activare menținute în timp, ducând la o serie de consecințe negative care cresc riscul de a suferi diverse probleme, inclusiv patologii coronariene. La nivel emoțional, stresul este adesea însoțit de mânie, anxietate sau tristețe; și stări de spirit de frustrare, nerăbdare, etc. Aceste emoții sunt strâns legate de manifestările somatice sau fiziologice, menținând o relație bidirecțională în care starea emoțională generează o influență asupra indicilor fiziologici și aceștia, la rândul lor, influențează răspunsurile emoționale. De asemenea, aceste schimbări somatice sunt detectate de indivizi, manifestându-se sub formă de plângeri, oboseală, dureri, etc. În aceeași ordine de idei, emoțiile rezultate pot genera o influență directă asupra genezei tulburărilor coronariene. Un exemplu în acest sens este emoția expresiei, un răspuns deosebit de comun în situații de stres și foarte legată de acest tip de patologii deoarece este emoția care generează cea mai mare activare a organismului. Pe de altă parte, stresul poate duce la diverse stiluri de abordare. În planul cognitiv se disting indecizia, preocuparea excesivă, activitatea mentală accelerată, etc. De asemenea, răspunsurile comportamentale cele mai comune includ creșterea consumului alimentar, consumul de tutun și alte substanțe psihotrope, neliniște fizică sau mușcatul unghiilor, printre altele. Stresul și patologiile coronariene De mulți ani s-a presupus o relație între stres și alte probleme de sănătate. Această credință a dus la o listă lungă de cercetări care au confirmat această relație. Astfel, stresul este considerat un factor principal în geneza sau agravarea diferitelor probleme psihologice
AcasăTerapiiPsihologieExistă vreo legătură între stres și afecțiunile cardiace? - Descoperă cum stresul...
Există vreo legătură între stres și afecțiunile cardiace? – Descoperă cum stresul poate afecta inima ta!
By dradion
0
RELATED ARTICLES
Discută online cu asistenții noștri virtuali. Întreabă și primește răspunsuri la întrebările tale.
Calculator calorii pentru slăbire
Calculator calorii pentru slăbire
Vrei să știi câte calorii ar trebui să consumi zilnic pentru a pierde în greutate?
Cât costă un implant dentar?
Cât costă un implant dentar?
Teste psiho și de personalitate
Test de inteligență emoțională
Test de comunicare asertivă
Test de stabilire a rolului în echipă
Test tulburare depresivă majoră
Test de personalitate Cattell
Test de personalitate adolescenţi
Test de personalitate
Test de aptitudini profesionale
Test de anxietate online
Test evaluare personală
Test de sănătate mentală online
Test de sinceritate online
Test de integritate online
Test de încredere